Atunci când îi invidiem pe alţii ar trebui să vedem dincolo de aparenţe, dincolo de lucrurile pe care le au şi dincolo de viaţa perfectă pe care noi ne închipuim că o au...
Pentru că sunt mulţi oameni cu case mari, dar goale şi reci, al căror prag nu este trecut prea des... În care nu se aud râsete, nici voci fericite şi calde, în care nu există cine pline de iubire, în care nu se cântă şi nu sedansează, în care oamenii nu vin cu inima deschisă să îşi împărtăşească tristeţea sau bucuriile...
Pentru că lucrurile nu aleargă fericite prin casă, nu stau la masă cu omul, nu îmbrăţişează, nu strigă „mami!” şi nu spun „te iubesc!”
Pentru că o maşină de lux nu duce neapărat pe drumuri frumoase şi sigure...
Pentru că o grămadă de oameni care înconjoară un om, nu îi sunt neapărat prieteni şi de multe ori, a avea, atrage în jur oameni nesinceri și interesaţi, care, de îndată ce acel om nu mai are, ei dispar, lăsându-l într-o singurătate cumplită...
Am avut şi mult şi puţin... şi am fost invidiată atunci când am avut, aparent, totul.
Dar nu am fost mai frumoasă doar pentru că aveam multe haine, bijuterii şi multe parfumuri... Nu am fost mai fericită când locuiam într-o casă foarte mare, în care simţeam uneori că mă rătăcesc şi că eram cumplit de singură... Nu am fost mai fericită când mă plimbam cu maşini de lux... dar oamenii de afară vedeau maşina şi îşi închipuiau că am o viaţă perfectă, pentru că nu vedeau tristeţea din sufletul meu şi nici lacrimile neplânse... și pentru că nu știau că acea mașină nu mă ducea neapărat într-un loc în care mi-aș fi dorit să fiu...
Nu am fost mai iubită şi mai preţuită atunci când am avut atât de mult, încât am dat tuturor... ba chiar am fost urâtă atunci când nu am mai avut ce să dau...
Nu am fost mai iubită pentru ce am avut, ci pentru ceea ce am fost...
Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său... sunt toate sentimentele frumoase, forța cu care se ridică ori de câte ori viața îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea, generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun și mai frumos, credința și iubirea cu care se dăruiește lumii... Iar fără aceste comori, până și cei mai bogați oameni sunt foarte, foarte săraci...
Pentru că sunt mulţi oameni cu case mari, dar goale şi reci, al căror prag nu este trecut prea des... În care nu se aud râsete, nici voci fericite şi calde, în care nu există cine pline de iubire, în care nu se cântă şi nu sedansează, în care oamenii nu vin cu inima deschisă să îşi împărtăşească tristeţea sau bucuriile...
Pentru că lucrurile nu aleargă fericite prin casă, nu stau la masă cu omul, nu îmbrăţişează, nu strigă „mami!” şi nu spun „te iubesc!”
Pentru că o maşină de lux nu duce neapărat pe drumuri frumoase şi sigure...
Pentru că o grămadă de oameni care înconjoară un om, nu îi sunt neapărat prieteni şi de multe ori, a avea, atrage în jur oameni nesinceri și interesaţi, care, de îndată ce acel om nu mai are, ei dispar, lăsându-l într-o singurătate cumplită...
Am avut şi mult şi puţin... şi am fost invidiată atunci când am avut, aparent, totul.
Dar nu am fost mai frumoasă doar pentru că aveam multe haine, bijuterii şi multe parfumuri... Nu am fost mai fericită când locuiam într-o casă foarte mare, în care simţeam uneori că mă rătăcesc şi că eram cumplit de singură... Nu am fost mai fericită când mă plimbam cu maşini de lux... dar oamenii de afară vedeau maşina şi îşi închipuiau că am o viaţă perfectă, pentru că nu vedeau tristeţea din sufletul meu şi nici lacrimile neplânse... și pentru că nu știau că acea mașină nu mă ducea neapărat într-un loc în care mi-aș fi dorit să fiu...
Nu am fost mai iubită şi mai preţuită atunci când am avut atât de mult, încât am dat tuturor... ba chiar am fost urâtă atunci când nu am mai avut ce să dau...
Nu am fost mai iubită pentru ce am avut, ci pentru ceea ce am fost...
Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său... sunt toate sentimentele frumoase, forța cu care se ridică ori de câte ori viața îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea, generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun și mai frumos, credința și iubirea cu care se dăruiește lumii... Iar fără aceste comori, până și cei mai bogați oameni sunt foarte, foarte săraci...

Комментариев нет:
Отправить комментарий